Versuri Epigonii - Mihai Eminescu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări. Poezia Epigonii aparține scriitorului Mihai Eminescu și a fost publicată pentru prima dată în anul 1870, în revista Convorbiri literare. Textul este considerat un manifest literar al lui Eminescu, întrucât autorul își exprimă propriul crez artistic prin intermediul acestei lucrări. Totodată, poemul este cea mai cunoscută artă poetică eminesciană și Mihai Eminescu se încadrează pe sine în rândul epigonilor (" Epigon" = urmaș nedemn al unui înaintaș ilustru). Prin această asemuire, care ar trebui înțeleasă retoric - adresată unei societăți tot mai dezaxate și rupte de valori, poetul se face distins printre contemporani. E și o modestie, dar înainte de toate o aleasă morală. Intreaba despre Epigonii - Mihai Eminescu. Este cea mai reprezentativa arta poetica eminesciana si a fost publicata in 1870 in "Convorbiri Literare". Titlul poeziei provine de la cuvantul grecesc "epigonos"-urmas, dar Eminescu foloseste termenul cu acceptiunea de aurmas nedemn de inaintas, preluata din literatura germana. Epigonii de Mihai Eminescu Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.
#eminescu #poezii #iubireCând privesc zilele de-aur a scripturelor române,Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senineŞi în jur parcă-mi colindă dulci
Epigonii - de Mihai Eminescu. 7.0 / 10 - 162 de voturi. Epigonii. Când privesc zilele de-aur a scripturilor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine. Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu
Poezie de Mihai Eminescu despre voce, inimă, zi, caracter, scris, poeți, eternitate, sărăcie, lucruri, scop: Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări
Mihai Eminescu Epigonii Când privesc zilele de-aur a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci şi senine Şi în jur parcă-mi colindă dulci şi mândre primăveri, Sau văd nopţi ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii şi cu râuri de cântări.
6yQF49.
  • e9eckcyyr1.pages.dev/898
  • e9eckcyyr1.pages.dev/94
  • e9eckcyyr1.pages.dev/247
  • e9eckcyyr1.pages.dev/909
  • e9eckcyyr1.pages.dev/183
  • e9eckcyyr1.pages.dev/129
  • e9eckcyyr1.pages.dev/736
  • e9eckcyyr1.pages.dev/167
  • e9eckcyyr1.pages.dev/182
  • e9eckcyyr1.pages.dev/935
  • e9eckcyyr1.pages.dev/267
  • e9eckcyyr1.pages.dev/196
  • e9eckcyyr1.pages.dev/229
  • e9eckcyyr1.pages.dev/532
  • e9eckcyyr1.pages.dev/282

    • epigonii de mihai eminescu